luni, 14 ianuarie 2013

Alexandre Dumas-Ultima aventura!-"Ultimul ramas bun, in dragoste, este acela care nu se spune."

Alexandre Dumas - Dumas Davy de la Pailleterie, cunoscut si ca (Alexandre Dumas père) Alexandre Dumas tatăl s-a nascut pe 24 iulie 1802, la Villers-Cotterêts (Aisne) si a murit pe 5 decembrie 1870, la Puys (Seine-Maritime).
Alexandre Dumas a fost un autor de romane istorice de aventuri, prin care a devenit cel mai popular scriitor francez din lume. În 1823, se mută la Paris, unde, datorită caligrafiei frumoase, intră în slujba Ducelui d’Orléans. După studii neglijate, a lucrat ca functionar în biroul unui notar si a debutat redactând piese de teatru împreună cu prietenul său, vicontele Adolphe Ribbing de Leuven. Aceste prime încercări literare au fost esecuri. Continuă să scrie teatru si cunoaste, în fine, succesul în 1829, gratie reprezentatiei cu Henric al III-lea si curtea sa, la Comedia franceză. Succesul continuă pe toată durata carierei sale literare, în genurile sale predilecte: dramatic si romanul istoric. A fost un autor prolific (cu ajutorul cunoscut al unor "negri", mai ales Auguste Maquet care a participat la cele mai multe opere ale lui Dumas), semnând mari opere, cum ar fi Cei trei muschetari sau Contele de Monte-Cristo în 1844. Corpul său a fost mutat în Panteonul din Paris în 2002, nerespectându-se ultima sa dorintă de "a reintra în noaptea viitorului în acelasi loc în care am în viata trecutului", "în acest fermecător cimitir (din Villers-Cotterêts) care are mai degrabă aerul unui arc de flori, unde să lasi copiii să se joace, decât al unui câmp funebru unde să culci cadavrele" (1870).
Fiul său, numit tot Alexandre Dumas, a fost, si el, scriitor, autor al cunoscutului roman "Dama cu camelii".

Alexandre Dumas-Carti:
Cei trei muschetari-"Tanarul D’Artagnan soseste la Paris visand sa ajunga unul din muschetarii regelui. Pe drum se intalneste cu trei barbati si se cearta cu ei. Athos, Porthos si Aramis vor sa-l provoace fiecare la duel. Dar, un concurs de imprejurari si un dusman comun, Cardinalul Richeliu, va duce la nasterea unei frumoase prietenii. Insa D’Artagnan trebuie sa jongleze intre fermecatoarea Constance Bonacieux si pasionala Milady De Winter, un agent secret al cardinalului.
 Romanul lui Dumas descrie aventurile lui d'Artagnan si ale camarazilor sai între anii 1626 si 1628, si implicarea lor în intrigile din jurul regelui Ludovic al XIII-lea, al puternicului Cardinal Richelieu, al frumoasei regine Ana de Austria, al iubitului englez al acesteia, George Villiers, Duce de Buckingham, precum si în asediul orasului La Rochelle. Actiunile celor patru prieteni se vor intersecta si cu planurile misterioasei Milady de Winter, si ale secretarului lui Richelieu, Contele de Rochefort.
Contele de Monte Cristo-3 volume:
Romanul prezinta viata si aventurile unui biet tânar marinar, pe nume Edmond Dantes, închis pe nedrept într-una dintre cele mai temute temnite ale vremii, Castelul If. Banuit ca ar fi un colaborator pentru Napoleon Bonaparte, Edmond e arestat de catre temutul procuror Villefort chiar în ziua logodnei cu frumoasa lui iubita Mercedes În timpul celor 14 ani petrecuti dupa gratii, Edmond se împrieteneste cu un batrân întelept, Faria, care, desi era considerat de toti nebun, îl învata pe tânarul marinar tot ce stia: matematica, istorie si câteva limbi straine. Simtind ca i se apropie sfârsitul, Faria îi povesteste lui Edmond si despre comoara sa de pe insula Monte Cristo si îi spune ca i-o lasa mostenire, daca va reusi sa evadeze. Dupa salvare, Edmond îsi însuseste nu doar averea batrânului, dar si numele insulei Monte Cristo si pune la cale un plan de razbunare ce-i vizeaza pe toti cei ce i-au fost dusmani. Armele sale nu sunt doar bogatia si noul si misteriosul nume, ci si întelepciunea si tenacitatea.
Dupa douazeci de ani-2 volume:
Suntem in anul 1648. A trecut multa vreme de cand eroii romanului "Cei trei muschetari" nu s-au mai intalnit. D'Artagnan, ramas locotenent al muschetarilor, isi doreste gradul de capitan. Cardinalul Mazarin, tinta a atacurilor din partea nobilimii, a Parlamentului si a populatiei Parisului, ii cere sa-si caute vechii prieteni si sa-i atraga de partea sa. Insotit de fostul sau valet, Planchet, acum partizan al Frondei, d'Artagnan porneste in calatorie. Rand pe rand, isi viziteaza fostii camarazi. Aramis este acum abatele d'Herblay, dar pare mai atras ca oricand de intrigi si de batalii. Porthos, devenit un bogat senior de provincie, viseaza la titlul de baron. Athos s-a retras la tara si pare preocupat numai de educatia tanarului Raoul, viconte de Bragelonne. Primind misiunea de a impiedica evadarea printului de Beaufort, d'Artagnan si Porthos se vad nevoiti sa se confrunte chiar cu vechii lor prieteni, Athos si Aramis, aflati acum in tabara adversa. Va rezista legatura sufleteasca dintre ei acestei grele incercari, sau ambitiile si sentimentul datoriei ii vor transforma in dusmani?
Vicontele de Bragelone-4 volume:
Al treilea si ultimul roman despre aventurile lui D’Artagnan si ale muschetarilor. Urmând seria evenimentelor din „Cei trei muschetari” si „Dupa 20 de ani”, în "Vicontele de Bragelonne", actiunea are loc între anii 1660 si 1667 si priveste transformarea Regelui Ludovic al XIV-lea dintr-un baiat slab si fara autoritate, într-un rege absolut asupra Frantei. La începutul romanului aflam ca D’Artagnan nu mai este capitanul muschetarilor din cauza Cardinalului Jules Mazarin, ba chiar îsi dîa demisia din serviciile Regelui, pentru ca nu-i mai suporta acestuia capriciile. Ludovic vrea sa-l ajute pe Carol al II-lea sa reurce pe tronul Angliei, dar se lasa convins de primul sau ministru, Mazarin, sa nu faca asta. Dar, D’Artagnan, ajuns în Anglia pentru a-si face si el o avere si ajutat de Athos, îl va readuce la tron pe Carol al II-lea. Asadar, imaginea Regelui Carol al II-lea este reabilitata în fata întregii lumi, Cardinalul Mazarin moare, iar D’Artagnan se reîntoarce în slujba Regelui Ludovic al XIV-lea si redevine seful muschetarilor.
Regina Margot:
In timpul Noptii Sfantului Bartolomeu, regina Margareta de Navara ascunde si ingrijeste un tanar protestant scapat din masacru. Tanarul La Mole si frumoasa regina traiesc o scurta si intensa poveste de dragoste, cu final tragic. Regina Margot ramane, mai presus de toate, romanul dragostei si al prieteniei. Al prieteniei dintre nobilii La Mole si Coconnas, nedespartiti nici chiar in moarte, desi totul in viata parea sa-i desparta: convingerile religioase, caracterul, iubitele... Al prieteniei dintre frumoasa si nefericita Regina Margot si ducesa Henriette de Nevers, intr-o lume a minciunii, ipocriziei si crimei, in care relatia sincera dintre ele pare chiar mai neverosimila decat tragica iubire ce le va lega de cei doi prieteni. Al prieteniei, in ultima instanta, dintre Regina Margot si sotul ei, prietenie care ii salveaza viata celui ce va deveni marele rege Henric al IV-lea, suveranul care va readuce pacea in Franta si va pune astfel bazele viitorului unei mari natiuni.
Doamna de Monsoreau:
Un roman clasic de capa si spada. Tradari, razboaie religioase, intrigi politice, comploturi, ambitii, destine contradictorii, iubiri, si sentimente exacerbate, fac ca, in 1578, Franta sa fie un regat in deriva. Contele de Monsoreau, un apropiat al monarhului, se indragosteste de tanara domnisoara Diane de Meridor. Desi aceasta nu-i impartaseste sentimentele, el obtine, de la tatal fetei, prin inselaciune, acceptul casatoriei. Diane se resemeneaza intr-o casnicie fara iubire, pana in ziua in care il intalneste pe contele Bussy d'Amboise, un protestant cunoscut, de care se indragosteste.
Cei patruzeci si cinci:
„Cei Patruzeci si Cinci“ a fost scris între anii 1847 si 1848. Actiunea se petrece între 1585 si 1586, treisprezece ani dupa masacrul din noaptea Sfântului Bartolomeu, când Franta este înca în plina tensiune si agitatie din cauza “razboiului religiilor” si a luptei pentru putere. Perioada tumultuoasa a secolului al XVI-lea i-a oferit lui Dumas o cantitate mare de material istoric; el a ales sa urmareasca în romanul sau trei piste principale ale evolutiei politice si sociale ale acelor vremuri: evenimentele tulburi din Paris, ascensiunea la putere a lui Henric al IV-lea de Navara si deruta ducelui d’Anjou, în Flandra. Intriga complexa, personajele puternice cu interese clare dar incompatibile, scenele de razboi alternate cu cele de dragoste, reusesc sa întregeasca aceasta capodopera, pe drept cuvânt una dintre cele mai valoroase din portofoliul autorului. Conjuratii:
Franta se afla în timpul regimului Directoratului. Ca general, Napoleon Bonaparte a marcat victorii importante în întreaga lume. La 9 octombrie 1799, el se reîntoarce în Franta si gaseste tara în haos: regimul Directoratului e considerat slab si corupt, e criticat. Bonaparte revine însotit de aghiotantul sau, Louis de Montrevel, numit si Roland. Ei urmaresc îndeaproape comploturile conjuratilor lui Jehu, initiatori ai revoltei regaliste, care jefuiau diligentele de banii pe care-i transportau în numele guvernarii. Astfel, conjuratii strângeau fondurile necesare sustinerii gruparii lor secrete. În tot acest timp, Franta e atacata de regatul britanic si de cel austriac. La 9 noiembrie 1799, în Franta are loc o lovitura de stat, de care generalul Bonaparte profita pentru a acapara puterea. În consecinta, la 10 noiembrie, în acelasi an, Bonaparte este numit Prim Consul al Frantei. Cartea urmareste îndeaproape doua luni din viata lui Bonaparte (octombrie si noiembrie 1799). În paralel însa, devine principala povestea aghiotantului sau Roland, care se lupta cu seful conjuratilor lui Jehu, Morgan, fara a sti ca acesta este si iubitul secret al surorii lui, Amelie. Roland apare în mai multe romane ale lui Alexandre Dumas, dupa cum marturiseste chiar autorul. În aceasta carte însa este descris îndeaproape. Crezând ca sufera de un anevrism la inima, Roland se teme sa nu moara stupid si isi cauta un sfârsit demn de vitejia lui, aruncându-se în tot felul de dueluri si conjuncturi periculoase. Dorinta i se îndeplineste cu greu, asa cum se arata si în finalul cartii, dar pâna atunci Roland reuseste sa scape ca prin urechile acului din orice încurcatura. Dupa ce îl omoara pe Morgan, Roland o pierde pe sora lui, care, neputând trai fara iubirea vietii ei, se îmbolnaveste si refuza sa mai traiasca, murind la scurt timp.
Sfinxul rosu:
Scris între anii 1865-1866, acest roman „uitat” este unul dintre ultimele scrise de catre Alexandre Dumas. Actiunea se desfasoara pe patru planuri, ce se întrepatrund si îl au în centrul atentiei pe cardinalul Richelieu. Aflam despre numirea lui Richelieu în functia cardinal, la insistentele Reginei-Mama, despre demascarea autorilor complotului împotriva regelui Henric al IV-lea, despre cucerirea trecatorii Suse (trecerea strategica a francezilor spre peninsula italiana) si, nu în ultimul rând, despre necesitatea instalarii pe tron a unui nor rege. Titlu cartii, „Sfinxul rosu” se refera chiar la cardinalul Richelieu a carui supranume, din cauza tinutei si a prezentei sale temute, a fost „Eminenta rosie”. Intitulat initial „Contele de Moret”, romanul a fost scris de catre Al. Dumas la cererea lui M. Jules Noriac, editorul nuvelelor marelui autor francez.
Laleaua neagra-Aventurile lui Lyderic:
Alexandre Dumas a scris povestea lalelei negre în 1851 si a pozitionat întreaga actiune a romanului, nu în Franta, ci, de aceasta data, în Olanda secolului al XVII-lea. Naratiunea se concentreaza în jurul personajului principal Cornelius van Baerle, si a visului acestuia de a obtine, prin încrucisarea si cultivarea unor bulbi selectionati, prima lalea neagra – considerata în Olanda acelor vremuri cea de-a opta minune a lumii. Stradaniile personajului sunt întrerupte însa în mod surprinzator, atunci când, acuzat pe nedrept de tradare, acesta este aruncat în temnitele regale pentru tot restul vietii. Aici, în închisoare, Cornelius van Baerle întâlneste adevarata iubire, pe frumoasa Roza, fiica temnicierului Gryphus, care, pâna la sfârsitul povestii, îl va ajuta pe erou în marea si pretioasa sa descoperire. Romanul, scris în stil alert si captivant, abunda de romantism, imprevizibil, tensiune si aventura. Personajele negative nu lipsesc, dar binele învinge raul iar povestea se termina într-o explozie de fericire si sarbatoare. Regi si regine, printi si cavaleri, fiinte supranaturale si eroi de poveste – iata personajele romanului „Aventurile lui Lyderic“, scris si publicat de Alexandre Dumas în 1841. Povestea, comparabila prin continut si forta cu „Cântecul Nibelungilor“ îl are ca personaj central pe Lyderic, erou cu sânge albastru, întruchipare a curajului si frumusetii absolute, care înfrunta o lume ostila, dominata de intrigi si lupte pentru putere. Romanul „Aventurile lui Lyderic“, mai putin cunoscut în România din cauza publicarii lui doar într-o singura editie, s-a bucurat de un real succes în Franta, înca de la prima aparitie.
Va urma!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu