Comoara Faustei de Michel Zévaco. "— Prietene, începu regele, ştiţi că am în dumneata deplină încredere. (Pardaillan se înclină tăcut). Vreau să spun că, deoarece mă asiguraţi de bunele sale intenţii, deoarece răspundeţi de el...— Răspund, Sire! — Având în vedere toate acestea, tânărul nu va mai fi deranjat, vă dau cuvântul meu... Şi totuşi... îl cunoaşteţi bine... foarte bine? — Este fiul meu, Sire!