Paul Féval sau favoritul sau Henri de Lagardère, si Paul Féval Fiul cu "Fiul lui Lagardère."

Paul-Henri-Corentin Féval s-a născut la Rennes, la 29 septembrie1816.
Tatăl său a fost consilier la Curtea de apel. De mic copil a fost fascinat de inefabilul ţinuturilor Bretaniei, cu mlaştinile şi crângurile ei, cu ceţurile şi câmpiile ierboase, cu oameni aspri şi adânc înrădăcinaţi în istoria pământului pe care trăiau.
Tânărul Paul a urmat cursurile liceului din Rennes, dându-şi bacalaureatul în 1833, după care în 1836 şi-a obţinut licenţa în drept,devenind avocat, profesie pe care, însă, avea s-o practice în mod cu totul ocazional.
În paralel, Féval a continuat să păstreze în adâncul sufletului o tainică preferinţă pentru atmosfera Bretaniei din copilărie, unde tragediile oamenilor simpli se desfăşoară într-un decor de castele şi păduri stranii şi nesfârşite, care reconstituie ceva din miracolul celt. (Lupul alb, Doamna Gil Blas, Burghezul din Vitré, Cavalerul de Kéramour), aceste romane au avut ca punct de inspiratie locurile natale.
În anul 1837 pleacă la Paris, unde îl găsim în cele mai insolite situaţii: secretar în casa unui cuplu de scriitori, comis de bancă,controlor într-o companie de afişaj, corector la ziarul "Le Nouvelliste."
Între 1837–1839 apar primele sale scrieri: nuvelele "Un duel naval" ,avându-l drept protagonist pe Surcouf  , şi "Sclavul lui Cesar", precum şi tragedia "Gensérac."

In 1841, Revue de Paris îi publică nuvela Clubul focilor , în urma căreia este remarcat de un antreprenor literar, pe nume Antenor Joly.
Intuind disponibilităţile artistice de excepţie ale lui Paul Féval, Joly îl solicită să dezvolte manuscrisul "Aventurile unui emigrant", a cărui acţiune se petrece la Londra, într-un roman care să concureze cu "Misterele Parisului" , celebra carte a lui Eugène Sue.
Cunoscut mai ales pentru romanul "Cocoşatul" (Le Bossu ― 1857), Paul Féval rămâne o personalitate literară fascinantă, cu o uluitoare putere de muncă şi o inepuizabilă inspiraţie.
Paul Feval este si usor de recunoscut in declaratia cavalerului Henri de Lagardère- "Si tu ne vas pas à Lagardère, Lagardère ira-t-à toi!"(Daca tu nu vii la Lagardère, vine Lagardère la tine).
În urma căsătoriei cu fiica medicului său, Marie Pénoyée, Féval va deveni tatăl a opt copii, dintre care Paul-junior, născut în 1860, va moşteni înclinaţiile literare ale părintelui său.
In anul 1876, Paul Féval devine un crestin practicant, incercand sa modifice o mare parte a romanelor sale,care nuantau crime si omoruri,nereusind insa.
Singurul roman caruia nu i-a parut rau ca la scris a fost "Cocosatul" aparut in anul 1857.
Dată fiind popularitatea romanelor acestuia, tânărul Paul Féval va încerca să scrie urmări la câteva din ele, printre care chiar la Cocoşatul.
La 11 ani de la convertire, grav bolnav, Paul Féval se retrage la mânăstirea Saint-Jean-de-Dieu, unde moare (semiparalizat, unde se retrasese din anul 1882), la 8 martie 1887.
Dar numele său a rămas pentru totdeauna legat de romanul Cocoşatul sau Micul Parizian , al cărui personaj central, Lagardère, a devenit un erou.

Paul Féval Fiul celui care l-a creat pe tanarul Lagardère, s-a născut la  Paris, la 25 ianuarie1860.
Mai târziu, având gustul aventurilor şi călătoriilor, a intrat în marina statului francez şi, ca marinar, a făcut croaziere în Indochina, insulele Mascareignes şi Madagascar.
Revenit la Paris, începe o carieră de jurnalist. În 1890, redacţia publicaţiei Gil Blas îl trimite să facă un mare reportaj în Palestina şi Egipt; acest an marchează şi căsătoria sa cu Georgette Bouchez, precum şi apariţia primelor sale creaţii literare.
La început a exploatat filonul de aur al tatălui şi, după ce a modificat ultimul capitolal romanului Cocoşatul , a scris o continuare a acestuia: Le fils de Lagardère (Fiul lui Lagardère) 1893, urmat de Les Jumeaux de Nevers (Gemenii lui Nevers) 1895, Les Chevauchées de Lagardère (Cavalcadele lui Lagardère) 1909, Cocardasse et Passepoil (Cocardasse şi Passepoil) 1909, La Jeunesse du Bossu (Tinereţea Cocoşatului) 1934.
Primele două romane au fost scrise în colaborare cu M.A. d'Orsay ― Le Fils de Lagardère cuprinzând două volume: Le Sergent Belle-Epeé (Sergentul Belle-Epée) şi Le Duc deNevers (Ducele de Nevers) , iar Les Jumeaux de Nevers ― care încheie suita aventurilorde capă şi spadă deschisă prin Cocoşatul ― este alcătuit, la rândul său, din volumele: LeParc aux Cerfs (Parcul cu cerbi) şi Madame du Barry (Doamna du Barry) . Paul Féval-Fiul mai scrie Les mystèresde Montmartre , roman d'aventures parisiennes (Misterele din Montmartre , roman de aventuri pariziene) .
Împreună cu M. Laissez, crează seria D'Arţagnan contra Cyrano. (D'Artagnan împotriva lui Cyrano) , Le chevalier des dames (Faptele de vitejie ale lui Cyrano. Cavalerul doamnelor) , D'Artagnan contra Cyrano de Bergerac . Le secret de la Bastille (D'Artagnan împotriva lui Cyrano de Bergerac), Le Chevalier-mystère (Cyrano de Bergerac, Cavalerul-mister).
Cel mai îndrăgit personaj creat de Féval rămâne Lagardère (1682–1726).
Henri de Lagardère a luptat  în numele unor raţiuni sufleteşti sau... „de stat". Ca întotdeauna, însă, dragostea iese biruitoare!
Există, desigur, Lagardère, un erou legendar, ca şi D'Artagnan; există un personaj, Cocoşatul, a cărui ghebă servea drept pupitru speculanţilor din epoca Regenţei, există cei doi spadasini ― Cocardasse şi Passepoil... şi mai există deviza: "Dacă tu nu vii la Lagardère, Lagardère va veni la tine!"
Fiul lui Féval a dat Cocoşatului un început, prin Tinereţea Cocoşatului , precum şi o continuare cu multiple implicaţii şi peripeţii. În acest fel a realizat visul oricărui cititor, acela de a-şi regăsi fără încetare eroul favorit. Autorul a umplut golurile din biografia acestuia, i-a dat o tinereţe, copii, o maturitate şi ― inevitabil ― un sfârşit.
Astfel, eroul, în esenţă nemuritor, a devenit muritor, căpătând mai mult ca oricând autenticitate şi substanţă. Lagardère ― Cocoşatul sau Micul Parizian, fiul lui Lagardère ― eroi ai pasionantelor romane care au inspirat nenumărate ecranizări cu distribuţii celebre, pe multe meridiane ale lumii.
Mulţi fii ai scriitorilor renumiţi au dus mai departe strălucirea înaintaşilor lor, dar niciunul nu a avut privilegiul lui Paul Féval Fiul de a fi creat o operă grandioasă, de o valoare care nu e cu nimic mai presus de cea a tatălui. Romanele sale s-au vândut,numai în Franţa, în milioane de exemplare.
Paul Féval Fiul s-a stins din viaţă, în plină glorie, la 17 martie 1933.