Le Chevalier Jean de Pardaillan: "Domnul să-l apere pe ultimul reprezentant al cavalerilor de altădată!"

"Visa bogăţii fabuloase ca să aibă cu ce usca toate lacrimile pe unde va trece.
În lipsă de bogăţii, visa să străbată lumea ajutându-i pe asupriţi şi lovind în asupritori.
Niciodată nu se admirase pe sine, dar înţelegea într-un fel nedesluşit că era o fiinţă neobişnuită şi demnă de admiraţie. De aici izvorau uneori valuri de ambiţie care îi aprindeau imaginaţia. Avea ambiţia de a trăi un destin măreţ şi glorios."
"Era atât de sărac, încât în afara celor trei mii de scuzi făcuţi la stânga de tatăl său, nu va mai avea nici un singur bănuţ în ziua plecării din acest palat. Sincer, ironic, duios, deschis tuturor emoţiilor, puternic ca Samson, elegant ca Guise, trecea prin viaţă, fără să vadă că păşea spre glorie."
"Sunteţi poate sărac, dar sunteţi un prinţ printre prinţi. În fiinţa voastră purtaţi sămânţa nefericirii, dar printre cei din jur împrăştiaţi fericirea."
"Domnul să-l apere pe ultimul reprezentant al cavalerilor de altădată!"

"se spune că eşti ultimul cavaler din epoca noastră... eşti însăşi vitejia şi generozitatea... O! Şi vei fi şi întruchiparea iertării!"
"El : sărac, nobil, fără nici un căpătîi, însă victorios prin forţa geniului său inventiv şi prin inima-i generoasă." "întotdeauna i-am deplîns pe oamenii flămânzi şi însetaţi, căci şi eu, adesea, în lungile mele peregrinări prin lume, am fost flămând şi însetat."
"Or, cavalere, în epoca noastră,îngrozitor de strîmbă şi de întortocheată, dreptatea şi simplitatea trec drept crime de neiertat. Când nenorocitul atins de această monstruoasă meteahnă comite imprudenţa de a şi-o da în vileag, oamenii onorabili care alcătuiesc uriaşa turmă a ceea ce îndeobşte se numeşte „societate", se năpustesc asupra lui cu sabia în mână, gata să-l taie ; iar lucrul cel mai puţin grav ce i se poate întâmpla este de a trece drept nebun.."
"Sinceritatea, loialitatea, curajul, generozitatea, toate sentimentele cavalereşti sunt la fel de necesare vieţii noastre ca aerul ce-l respirăm"
"El întruchipează forţa, curajul, cinstea şi generozitatea."
"Pardaillan face parte dintre acei oameni aleşi care, fără să precupeţească nimic, sunt gata să acorde sprijinul lor oricui le-ar cere acest lucru. Dar când, din întâmplare, nimeresc ei înşişi într-o încurcătură, se descurcă atât de bine, încât pînă când să le vii în ajutor, ei au şi terminat ce era de făcut. Ajungi întotdeauna prea tîrziu. Aşa le e scris acestor oameni,' să fie de folos altora fără să poată fi răsplătiţi măcar cu o părticică, fie ea cât de mică, din binele pe care l-au făcut."
"El era şi un om dintr-o bucată, de o cinste şi de o lealitate de-a dreptul uluitoare. Şi nu era vina lui dacă această sinceritate şi lealitate treceau în ochii unora drept diplomaţie, ba chiar şiretenie. Unii oameni sunt atât de suciţi din fire, încât nu sunt în stare să înţeleagă simplitatea, bunătatea şi lealitatea.!"

Ciclul Les Pardaillan-Cavalerii Pardaillan-cuprinde:
1) Les Pardaillan. (1902/1907)-Cavalerii Pardaillan
2) L’Épopée d’Amour. (1902/1907)-Epopeea dragostei
3) La Fausta. (1903/1908)-Fausta
4) Fausta vaincue. (1903/1908)-Fausta învinsă
5) Pardaillan et Fausta. (1913)-Pardaillan şi Fausta
6) Les Amours du Chico. (1913)-Iubirile lui Chico
7) Le Fils de Pardaillan. (1914/1916)-Fiul lui Pardaillan
8) Le Trésor de Fausta. (1914/1916)-Comoara Faustei
9) La fin de Pardaillan. (1926)-Sfârşitul lui Pardaillan
10) La fin de Fausta. (1926)-Sfârşitul Faustei
Va vom prezenta in curand cele doua mari filme inspirate din viata marelui cavaler de Pardaillan!

Le Chevalier de Pardaillan - Cavalerul Pardaillan-1962
Cavalerul Pardaillan, o protejează pe Violeta, fiica contelui d'Entraigues, împotriva ducelui de Guise. El luptă astfel împotriva celui din urmă, în favoarea viitorului rege Henric al IV-lea." - Dictionnaire des films (Larousse) - 1995.
Distribuţia: Gérard Barray-Pardaillan, Hélene Bellanger-Huguette,Robert Berri-Belgodere,Gianna Maria Canale-Fausta,Kirk Morris-Samson,Claude Véga-Picouic.

Hardi Pardaillan! - Un muschetar galant-1962
Atunci cand Sfanta Liga si populatia pariziana exercitau presiuni mari, iar o reconciliere intre catolici si protestanti nu era dorita de anumite persoane importante, regele Henry al III-lea se refugiaza intr-un castel fara arme, fara onoare si aproape fara regat. Singurul care il poate ajuta in aceasta situatie dificila este un cavaler loial, Hardi Pardaillan. Dar va reusi el oare sa stabileasca ordinea de unul singur?
Distributia: Gérard Barray-Pardaillan,Valérie Lagrange-Bianca Farnèse, Philippe Lemaire-Le duc d'Angoulême, Guy Delorme-Maurevert, Jean Topart-Le duc de Guise, Robert Berri-« Gueule d’amour »,Jacques Castelot-Henri III, Jean-Roger Caussimon-Ruggieri, Francis Claude-Henri de Béarn, Jacqueline Danno-Catherine de Clèves.